Le stiti...sunt femeile ajunse la granita dintre varsta a doua-spre-a-treia, care nu au fost casatorite niciodata, care la batranete nu cresc nepoti, si care te corecteaza imediat daca li te adresezi cu apelativul "doamna". Ele reactioneaza intr-un mod isteric cand ai nevoie de serviciile lor (profesional vorbind). Si culmea, parca isi aleg special meseriile. Le putem numi simplu "tanti de la ghiseul nr 2".Nu stiu daca voi ati avut ocazia sa intalniti o astfel de femeie. Eu da. Ghinionul ma urmareste =))
Cand eram mica, doctorita la care mergeam, era domnisoara. Si eu nu intelegeam de ce are par alb, daca e domnisoara. La liceu, profesoara de chimie ne-a terorizat (pe mine si pe colegii mei) 4 ani...si preferam sa chiulim in masa de la ora ei, decat sa o auzim zbierand, fara motiv. Apoi la primul job, inainte de a merge la inspectorul de resurse umane pentru a-mi face angajarea, mi-au facut colegele un instructaj serios in ceea ce priveste modul de adresare si mai ales de prezentare in fata ei. Sa nu ma imbrac frumos, sa nu ma machiez, sa nu ii spun doamna, dar nici domnisoara (asta era mai afurisita), sa nu o strig pe numele mic, ca deh, eram novice...pana mea. M-am dus acolo cu coada intre picioare si genunchii tremurand, rugandu-ma sa rezist mai mult de 10 minute in aceeasi incapere cu monstrul dar am rezistat eroic si am iesit vie si nevatamata. Acum am alta problema, o data pe luna trebuie sa dau un telefon la administratia financiara. La celalalt capat, se afla o "tanti de la ghiseul nr 2". Functionar public si domnisoara batrana. 2 in 1. In saptamana in care am programat sa o sun, ma rog la al' de sus (eu nu ma rog niciodata, ca sa vedeti ce a putut face din mine spaima de crize isterice pe care le poate avea o femeie ) sa fi avut si ea macar un one-night-stand inainte de a o suna eu. Ieri de exemplu, m-am pregatit temeinic. Mi-am scos vocea suava din geanta, am dat acatiste la biserica si...nimic. N-am reusit sa imblanzesc leoaica in calduri. Acum ramane varianta "suna un prieten". Poate s-o gasi cineva care sa ajute. Ei? Ce ziceti? Va bagati? E pentru o cauza nobila.
Cand eram mica, doctorita la care mergeam, era domnisoara. Si eu nu intelegeam de ce are par alb, daca e domnisoara. La liceu, profesoara de chimie ne-a terorizat (pe mine si pe colegii mei) 4 ani...si preferam sa chiulim in masa de la ora ei, decat sa o auzim zbierand, fara motiv. Apoi la primul job, inainte de a merge la inspectorul de resurse umane pentru a-mi face angajarea, mi-au facut colegele un instructaj serios in ceea ce priveste modul de adresare si mai ales de prezentare in fata ei. Sa nu ma imbrac frumos, sa nu ma machiez, sa nu ii spun doamna, dar nici domnisoara (asta era mai afurisita), sa nu o strig pe numele mic, ca deh, eram novice...pana mea. M-am dus acolo cu coada intre picioare si genunchii tremurand, rugandu-ma sa rezist mai mult de 10 minute in aceeasi incapere cu monstrul dar am rezistat eroic si am iesit vie si nevatamata. Acum am alta problema, o data pe luna trebuie sa dau un telefon la administratia financiara. La celalalt capat, se afla o "tanti de la ghiseul nr 2". Functionar public si domnisoara batrana. 2 in 1. In saptamana in care am programat sa o sun, ma rog la al' de sus (eu nu ma rog niciodata, ca sa vedeti ce a putut face din mine spaima de crize isterice pe care le poate avea o femeie ) sa fi avut si ea macar un one-night-stand inainte de a o suna eu. Ieri de exemplu, m-am pregatit temeinic. Mi-am scos vocea suava din geanta, am dat acatiste la biserica si...nimic. N-am reusit sa imblanzesc leoaica in calduri. Acum ramane varianta "suna un prieten". Poate s-o gasi cineva care sa ajute. Ei? Ce ziceti? Va bagati? E pentru o cauza nobila.
Nu.. nu te pot ajuta!! Sunt ferm convinsa ca asa o sa ajung si eu.. parca ma vad.. cu unghii lungi rosii... buze subtiri.. rosii... vene iesite prin piele.. tot rosii.. =))
RăspundețiȘtergereEu sunt convinsa ca tu o sa fii o bunaciune si la varsta aia, asa ca nu mai zice, pt ca nu te cred ;))
RăspundețiȘtergeretanti aia de la administratie face parte din categoria HB (hoasce batrane) si nimeni nu atenteaza la panzele de paianjen dintre picioarele lor. nu spera si nu ai teama
RăspundețiȘtergereMultumesc de incurajari Ovidiu. Acum se apropie ziua in care trebuie sa vorbesc iar cu ea. De data asta ma duc la biserica :))
RăspundețiȘtergere